Ce este Monarhia?


Monarhia este forma de organizare (forma de guvernământ) în care un stat este condus de un Monarh (cum ar fi un Rege sau o Regină).

Monarhul este Suveran (deține autoritatea supremă) peste teritoriul peste care domnește și se numește (în funcție de rang) Împărat, Rege, Principe sau Duce (în țările europene, in America și Japonia), Kaiser (Împărat al Germaniei), Țar (în Rusia, Bulgaria), Crai (în Serbia), Sultan, Șah, Emir sau Calif (în Imperiul Otoman și în țările arabe).

În istoria Țărilor Române, Monarhul s-a numit fie Rege (în vremea dacilor, apoi în perioada modernă, după 10 Mai 1881), fie Voievod, Vodă, Domn, Domnitor sau Principe.

Rangul Monarhului este dat de întinderea și complexitatea teritoriului peste care el domnește: un Imperiu (condus de un Împărat) poate conține mai multe regate, iar un Regat poate fi compus din mai multe Principate sau Ducate. Exemplu: Imperiul German, condus (la începutul secolului XX) de Kaiserul Wilhelm al II-lea, avea în componența sa și Regatul Prusiei, Kaiserul având dubla calitate de Împărat al Germaniei și Rege al Prusiei (nu este neapărat ca cele două titluri să fie deținute de aceeași persoană).

Titlul Monarhului, împreună cu puterile ce derivă din el, este deținut pe viață (sau până la abdicare) și se transmite, de obicei, pe cale ereditară (prin moștenire), conform unei linii de succesiune dinainte stabilite. Abdicarea Monarhului nu înseamnă, automat, trecerea la forma de guvernare republicană (v. „Ce este abdicarea?”).

Alternativa la Monarhie este republica, forma de guvernământ în care statul este condus de un președinte (un funcționar, care poate fi fie ales periodic, fie numit).

Spre deosebire de un președinte, sursa puterii Monarhului se consideră a fi și de origine divină. Exemple: în Japonia, Împăratul este considerat „Fiul Cerului” și nu are nume civil pe perioada domniei; în România, decretele regale încep întotdeauna cu formula „Noi, ..., prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României”, ceea ce arată dubla sursă a puterii regale, divină și pământească.

În ceea ce le privește, Țările Române nu au fost niciodată republici în istoria lor dinainte de comunism, tradiția Monarhiei pe acest teritoriu fiind strivitoare, încă de la Regele dac Burebista. România a fost proclamată republică în mod ilegal, prin lovitura de stat comunistă de la 30 decembrie 1947, iar această situație neclară se menține și în prezent.

A NU SE CONFUNDA cuvintele „monarhie” și „monarh” cu „monahie” și „monah”, care înseamnă „călugăriță”/„călugăr”.


Înapoi